Amintirea de caşmir(Repost)

În amintirea aceea de caşmir

Ea îl privea duios

Iar ochii ei strălucitori

Parcă te făceau să zbori

O atingere, o-mbrăţişare

O făceau pe ea să zboare

Dar mai presus de orice

Ea şi-a dat seama că-l iubeşte...

Parfumul lui plăcut era

Iar ei ii bătea inima

Acea apropiere dintre ei

Nu o puteau distruge nici cei mai răi

Iar dragostea lor era

Puternica, iar el.. o iubea.

Compusă în data de 6 septembrie 2012, ora 23:30.

O iubire eterna

Erau faţă în faţă şi ea simţea cum fiecare parte a corpului ei tânjea după el, după buzele lui,  tânjea să fie în braţele lui, dar încerca să nu arate.. încerca să nu simtă asta.. mereu s-a abţinut.. a încercat mereu sa nu-i arate ce simte, dar el şi-a dat seama... şi nu simţea la fel... şi totuşi ţinea la ea.. dar nu în acel fel.... dar ea îl dorea, iar în acest moment nu s-a putut abţine şi ... l-a sărutat... îl ţinea în braţe şi îl săruta. A simţit cum corpul ei se lipea mai tare de corpul lui, cum buzele ei s-au contopit cu buzele lui, şi cei doi au devenit o singură persoană..

El îi răspunsese la sărut şi o strângea în braţe dar când şi-a dat seama ce face.... ea s-a dat la o parte şi l-a privit cu lacrimi în ochi.. ştia că el nu vroia să fie cu ea... ştia că nu vrea să îl piardă... a făcut câţiva paşi înapoi, şi-a cerut scuze şi a fugit cât a putut de tare... de fapt, el o respinsese ,îi spusese de mai multe ori că nu vrea să fie cu ea, dar că ţine la ea, dar nu în felul în care ţine ea la el... şi acum, printr-un singur moment magic.... totul s-a prăbuşit.

După câteva ore, când ea era în oraş, l-a văzut din nou... şi-a amintit de tot şi a simţit cum lacrimile încep să curgă pe obrazul ei rece... A început să ningă încet. Şi el a văzut-o, şi a venit repede la ea şi... şi-a cerut scuze că nu simte la fel. "Dar ai răspuns la sărut...". El nu a spus nimic, doar s-a uitat la ea şi i-a spus că vrea să fie doar prieteni ca înainte. Ea a spus că va încerca dar momentul acela ... faptul că ţine la el atât de mult va îngreuna. "Uite, îmi pare rău că trebuie să îţi spun asta, dar.... nu sunt interesat de tine." ... Scurt si la obiect.

Tremurând... simţind cum lacrimile nu încetau să cadă... i-a spus "mai vorbim....". Când a ajuns în părculeţul acela părăsit, a scos telefonul şi a scris "Te iubesc, nu pot trăi în felul acesta, nu mai suport... îmi pare rău că s-a ajuns la asta. Îmi pare rău pentru că te-am sărutat, şi mulţumesc că mi-ai fost alături , dar decât să vorbesc cu tine şi să ştiu că niciodată nu voi fi cu tine, mă distruge.....Adio", a trimis mesajul...

Între timp, el se juca un joc pe calculator. Când a auzit telefonul, ea îi trimisese un mesaj. I-a spus că îl iubeşte, dar acel "Adio" l-a rănit ... O iubea, firar să fie, dar nu ar fi vrut să o piardă... şi s-a întâmplat contrariul... a pierdut-o... şi el simţea la fel, dar îi era teamă.. îi era teamă să iubească. Următoarea zi nu a mai găsit-o...

Nu venise la şcoală...acasă nu era şi toţi erau îngrijoraţi. A căutat-o peste tot şi nu a găsit-o.. şi şi-a amintit...într-o zi îi spusese că ar fi vrut să fie pe o câmpie întinsă şi să privească apusul. A luat maşina şi a mărit viteza. Când a ajuns aproape de câmpia unde visase ea să ajungă, a văzut-o. A ieşit şi a mers la ea. Ea l-a privit uimită şi avea ochii roşii… Era deprimată. În mână avea o lamă, iar iarba era pătată cu sânge...

I-a luat lama din mână şi a aruncat-o... iar obiectul a fost azvârlit cât colo. A luat-o de mână şi a certat-o. A întrebat-o de ce a fugit, a certat-o pentru că se tăiase, pentru că plânsese.. "Nu-mi place să ştiu ca tu plângi" i-a spus. Ea nu a spus nimic... doar l-a privit... "Am fost îngrijorat..." a spus el într-un final.. "Nici nu şti ce am simţit când am văzut că lipseşti, că nu mai eşti de găsit...."...şi atunci, a luat-o în braţe şi i-a ridicat bărbia. A sărutat-o , iar soarele apunea încetul cu încetul, dar îi privea cu coada ochiului... Corpurile lor au devenit un întreg... sufletele lor s-au completat... perfecţiunea acestui sărut era incomparabilă... simţea că o iubeşte! El simţea că este iubit! Buzele lor s-au despărţit şi el şi-a apropiat gura de urechea ei... şi i-a spus "Te iubesc!" ... Doua suflete predestinate... ce se completează perfect unul pe altul... o iubire eternă...

Puterea Iubirii

Puterea iubirii

Iubirea este cel mai frumos sentiment. Ea poate trece orice graniţă şi nu ţine cont de nimic; deţine controlul acolo unde există, creează iluzii, dorinţe, dar poate să-ţi înceţoşeze judecata şi logica. Mircea Florian are dreptate când spune că „Ceea ce a fost clădit cu iubire nu poate fi doborât niciodată.”

Iubirea are putere asupra vieţii şi asupra sufletului uman. De fapt, are putere asupra prezentului,chiar şi viitorului. Prieteniile clădite prin iubire nu pot fi rupte pentru că, aşa cum am mai spus, iubirea controlează o întreagă realitate şi ne poate ghida spre lucruri ce păreau imposibile, iar o prietenie adevărată trece si prin foc. Iubirea stabileşte legături ce pot fi imposibil să se distrugă. Acest sentiment îţi arată sensul vieţii, drumul spre fericire, realizează imposibilul şi salvează vieţi.

Uneori, însă, iubirea are şi rezultate negative atunci când dăruieşti iubire şi nu primeşti înapoi nimic. Această fiară, ce se joacă animalic cu inimile şi sufletele oamenilor, ne poate face să acţionăm greşit, alungă raţionamentul şi ne utilizează ca pe nişte marionete. Poate să te ducă în al nouălea cer sau te poate arunca în noroi, te poate răni. Puterea iubirii este mare şi îţi joacă feste câteodată, creează iluzii, iar ca urmare nu-ţi poţi controla acţiunile.

Există doua extreme în care te poate duce iubirea: cerul sau noroiul. Dacă te duce către cer, sufletul este însorit, iar zâmbetul şi ochii nu pot să ascundă ceea ce simţi. Dacă te duce în noroi, îţi sfarmă sufletul în bucăţi, te nenoroceşte. Există un singur medicament ce poate regenera sufletul: timpul.

Un sarpe,doi serpi,trei serpi...

Era intuneric.A orbit!Luminile s-au aprins.Era singura pe strada aceea goala.S-a uitat la ceas,era ora trei dimineata.A mers pe trotuar cautandu-si locuinta.Totusi,nu recunoastea acea strada.La ora aceea toti dormeau.A mers in fata sperand ca va da peste cineva.A vazut o pancarda in fata unei case.Era casa ei!Pe acea pancarda scria "DE VANZARE".Nu se putea mai rau.De ce sa se mute din acest oras?Totul era irea.Greierii cantau in iarba aceea verde.Deodata se aude un sasait.Se uita in jos si vede un sarpe.Se da la o parte.Din iarba au venit mai multi serpi.A fugit de acolo pana nu a mai auzit decat sunetul greierilor.S-a uitat in urma si serpii disparusera.A vrut sa se intoarca inapoi acasa dar ii era frica.A mers tot inainte si l-a vazut pe el,baiatul pe care il iubea foarte mult.S-a simtit de parca rasarise soarele desi era inca noapte.A vrut sa mearga la el dar in spatele lui venisera serpii si il inconjurau.Erau milioane.A strigat la el dar el nu o auzea.Nu mai avea voce.I-a facut semn sa fuga,dar cand s-a uitat in spate a vazut ca si de acolo veneau serpi.Baiatul nu avea cum sa se miste,serpii se urcau deja pe el.Era inconjurat.Ea a vrut sa treaca pe cealalta parte a strazii si deoarece serpii veneau tot mai multi spre ea ,a fugit pe strada.A auzit un claxon si a vazut ca ceva o lumina.S-a intors si a vazut doua lumini albe.A inchis ochii si s-a ridicat brusc in patul de spital.Inima ii batea foarte tare.Totul fusese un cosmar,dar la cativa centimetri ce fata ei ,erau ochii lui,ochii acelui baiat pe care il iubeste ea.Era Jason.El o prisese de umeri caci cat visase se zbatea.Ei ii batea inima foarte tare.Nu avea puterea sa spuna nici un cuvant si se pare ca nici el nu putea sa spuna nimic.Au zambit amandoi si el a pus mana pe obrazul ei.Bataile inimii ei ii erau monitorizate iar aparatul scotea sunete din ce in ce mai ridicate.Jason a auzit si s-a departat de ea.Bataile inimii ei s-au rarit si el a intrebat-o

-Ce ai visat?

-Serpi ,multi serpi si un camion care a dat peste mine!a spus ea inca speriata de acel cosmar.

-Gata,gata.Serpii s-au dus.a spus el mangaind-o pe obraz.

Afara ploua cu galeata dar in spital era cald si bine.Soarele s-a aratat printre nori si ploaia s-a oprit.Curcubeul s-a aratat grandios.

I want...

I wanna see you smiling
I wanna hear you laugh
I wanna be your angel
I want you to relax

I wanna be more stronger
To say that words to you
I want to tell I'm sorry
I want to be with you

I can't be yours
You can't be mine
Let's make a deal
Let's smile

I like you,I think is enough
I want you,I think is too much
I hate you,Because
You make me love you.

Marina in tabara iubirii ultima parte

5
Vineri dimineata,ora 7,30.Marina se ridica din pat si se imbraca in treningul rosu.Anda se trezeste si o intreaba ce face.
-Ma duc sa ma plimb.
-Dute la Colin.a spus Anda cascand.
Marina a mers la pajiste si acolo l-a vazut pe Colin stand cu privirea la nori.L-a intrebat ce face si el a zis :
-Vreau sa iti spun ceva,dar...
-Si eu vreau sa iti spun ceva.Incepe tu.
-Bine.Stiai ca toti copii au fost alesi sa mearga in tabara?Adica,fiecare a avut o problema si baietii de la mine din cabana si-au rezolvat problema.Fiecare are acum o gagica din tabara de fete si...nu stiu.Tu ai gagu?
-Pai...nu.a raspuns Marina cu privirea spre iarba.Tu?
-Nu.Nu am prietena.Tie de cine iti place?a spus el puti disperat.Mi-e teama ca tie iti place de Gelu si...
El si-a pus mana la gura si a facut ochii mari.A ganditi"Ops!Am spus-o si pe asta"
Marina a zambit si a spus:
-Iti place de mine?
-Da.Tie iti place de Gelu?a intrebat el suparat.
-Nu.a rapuns Marina,si plina de incredere a spus:Mie imi place de tine.
Si l-a sarutat.

Epilog
Accea fusese ultima zi petrecuta in tabara aceea ,iar Marina si Colin au trait o relatie plina de surprize.Au vizitat locuri,iar Marina zambea mereu in preajma lui.Totul a tinut pana intr-o zi de decembrie al aceluias an.Marina mersese la magazin sa faca niste cumparaturi.Trecand prin parc l-a vazut pe Colin tinand-o de mana pe Anda.
Totul se sfarsise.Marina i-a dat o palma lui Colin de i-a facut urma iar toata legatura s-a rupt.Insa mai tarziu a aparut alt baiat care...
Nu spun!Asta e cu totul alta poveste.


Poveste scrisa de Kittie.

Marina in tabara iubirii partea a III-a

4
In dimineata urmatoare,Marina a mers ca in fiecare dimineata la aceeasi ora si l-a intalnit ca de obicei pe Colin.Nu a mai fost mirata dar tot fericita era in preajma lui.El incepuse sa povesteasca despre tot felul de subiecte si Marina stiuse deja ce povestea el asa ca a completat toate datele si el a ramas uimita de cunostiintele ei.Totusi,ea stia mai multe la geografie si mai putine la fizica.Insa si acea farama de cultura generala din fizica l-a uimit.La un momentdat,in timp ce el povestea despre motor,ei ii veni in minte vorbele Andei.Dupa ce el a terminat de vorbit,ea l-a intrebat:
-Iti place de cineva?
El a raspuns rusinat ca da.
-Dar tie?a intrebat-o.
-Pai...si mie imi place de cineva.a raspuns ea.
Apoi nu a mai vorbit nimeni.Amandoi se uitat in jos.Marina,fiind activa din fire,a inceput sa-l intrebe de preferintele lui.El a raspuns la fiecare intrebare.El a spus de sporturi ,mancare si alte lucruri,insa despre fete nu a mai spus nimic.Devenisera foarte buni prieteni.Urmatoarele doua dimineti au vorbit ca de obicei spunandu-si tot felul de chestii.Iar de fiecare data,cand Marina venea fara sa fie strigata,fetele o intrebau daca el a recunoscut faptul pe o placea.Ea raspundea de fiecare data ca nu pana cand a crezut ca el nu o place cum il place ea.Se intelegeau bine,ea era fericita,pana vineri cand a avut dorinta sa vrea sa stea cu el.In zilele de miercuri si joi mai simtise nevoia sa il imbratiseze dar se abtinuse.

Marina in tabara iubirii partea a II-a

3
Urmatoarea dimineata s-a intamplat la fel.Ea a iesit la plimbare,la acceasi ora si l-a intalnit.Si-au zambit si iar au inceput sa vorbeasca.El incepuse sa vorbeasca despre iubire.Era ceva neobisnuit pentru ca in scurtele lor discutii de acasa el nu vorbise niciodata despre ce relatii a avut si despre cum a suferit.La un momendat el a intrebat-o:
-Tu ai suferit vreodata la despartiri?
Ea nu avusese nici o relatie pana atunci si nu stia ce sa raspunda.A mintit:
-Da.Asa e mereu.
El apoi a inceput sa intrebe de viata ei personala si a intrebat-o despre fosti iubiti si despre cati a avut.Ea a dus minciuna mai departe si la un momendatel si-a dat seama ca ea minte si a spus:
-Daa.Am citit pe net diverse povesti cu prime iubiri si toate se potrivesc in amanunt cu ale tale.Ai mintit.Nu ai vut niciodata vreun iubit pana acum.
Marina si-a intors privirea spre iarba si a spus incet:
-Da,am mintit.
-De ce?a intrebat el.
-Pentru ca...pentru ca...deaia.
-Mda.a spus el uitandu-se in fata.Nu ai vrut sa te faci de ras.
MARINA!
Anda o strigase pe Marina sa vina caci venea doamna "Gaiescu".Asa ii spuneau fetele sefei din trupa.De fapt pe doamna "Gaiescu" o chema Johana Guna.Marina s-a dus la Anda,la fel la in ziua precedenta.Anda a intrebat-o vesela:
-A zis ca te place?
-Ce?a intrebat mirata Marina si apoi calma:Nu.
-Am auzit de la Ionescu ca ...Colin te place.
Marina a rosit si a spus ca pleaca pana la parau.Acolo,s-a asezat pe o piatra si a meditat asupra situatiei.
"Deci deasta a vorbit despre iubire.a gandit ea.Ma place.Ma intreb de cand.Eu il plac foarte mult.Ar trebui sa fac ceva.Mai bine astept sa vad daca face o miscare."
Si dupa ce s-a mai gandit o vreme,s-a ridicat de pe piatra si a inaintet.La copac l-a observat pe Colin pandind-o.Nu s-a uitat la el si nici nu a facut semna ca ar sti ca e acolo.A mers inainte sperand ca el sa o strige.A ajuns la iesirea din padurice.El nu a strigat-o.A ajuns la gardul care separa taberele.El nu a venit dupa ea.A ajuns in cabana si fetele s-au uitat la ea curioase.
-Ce?a intrebat Marina.
-Ti-a zis?a intrebat Mada,una din fete.
-Nu mi-a zis nimic.a raspuns indiferenta Marina.
Apoi fetele au inceput sa povesteasca despre situatiile lor.Marina a observat ca toate aceste situatii se asemanau.Tuturor le placea de cate un baiat si toate erau tratate cu indiferenta de ace baieti.Altele nu stiau cum sa arate baiatului respetiv ca il placeau.
Astef au inceput discutii si discutii pana a venit "Gaiescu" si le-a potolit.

Marina in tabara iubirii

1
Intr-o zi frumoasa de vara,Marina se plimba prin oras.Se dusese la supermarcket sa faca niste cumparaturi.Ia cele trebuincioase si se pune la coada.In fata ei stateau doi mosi,o fata de vreo zece ani care si luase niste chipsuri si cel care era cel mai in fata si isi platea biscuitii de cacao era Colin.Colin e un baiat de vreo 16 ani.Marina se uita la el fermecata de frumusetea lui.Acesta trece pe langa ea si o saluta.Ea il saluta prietenos,fiind toata rosie la fatza.Mai tarziu vede ca baiatul din spatele ei venise in fata.
-Hey!Te-ai pus in fatza mea!ii spune ea.
El se intoarce spre ea,cu punga de seminte in mana si spune smecher:
-Cine pleaca la plimbare,pierde locul de onoare.
Marina se uita nervoasa la el si spune:
-Dar eu nu am plecat!
Baiatul nu o asculta si ea vrea sa se puna in fatza lui,insa ii suna telefonul.Ea rasounde pe un ton nervos:
-Alo!Cei?
-Am o veste buna pentru tine.spune vocea mamei.
-O scuze ca am vorbit pe tonul acesta.Eram otzara nervoasa.Ce veste buna imi dai?
-Maine e sambata si te voi duce in tabara.
Marina mai fusese in tabere si ii placea mult.Mama ei i-a mai spus ca era o tabara de fete si pe,tru ca Marina ajunsese la casa,a inchis telefonul.
2
Urmatoarea zi,pe la ora zece dimineata,Marina a ajuns la tabara.Mai venisera in tabara inca 19 fete cu varsta cuprinsa intre 13 si 18 ani.Marina a participat la toate activitatile si s-a bucurat toata ziua.In dimineata urmatoare s-a trezit pe la ora 7,30.A iesit pe afara sa se plimbe.A mers pe pajistea aceea frumoasa si inverzita incet cu gandul la Colin.Gandul zburandu-i la baiat,s-a impiedicat de el si era sa cada insa el a prins-o.Mana ii era rece.
-Colin,a spus ea vesela si rosie in obraji,ce faci intr-o tabara de fete?
Baiatul,mirat, a spus:
-Dar e o tabara de baieti.Aaa,cred ca sunt doua tabere diferite.
Apoi au inceput sa vorbeasca despre lucruri banale.Marina il asculta si il privea continuu,astfel incat era sa se impiedice de vreo trei ori,insa el i-a spus de fiecare data:
-Ai grija!La ce te gandeai?
Iar ea spunea mereu:
-La nimc.
Si iar incepeau sa povesteasca.Apoi,dupa o ora de plimbare,una din fete pe nume Anda a strigat-o.Marina a mers la fata cu greu caci ii era greu sa se desparta de Colin.

Aproape de moarte...

Marea e liniştită,valuri mici o stăpânesc.Soarele apune.Pe nisip păşeste o fată.
Cu paşi mărunţi şi mici,merge către mare.
Işi aminteşte cele cinci luni petrecute cu Josh,cinci luni minunate...
Era la început de primăvară.Ei îi plăcea de el.În timp ce ea se plimba cu două colege,Josh a venit la ele.Prietenele ei au plecat,lăsând-o pe ea cu băiatul cel drăguţ.
"Vrei să...ăă...mergi cu mine la cinema"a întrebat-o el atunci.
În acea vreme,Josh era mai timid si mai sincer.Ea i-a raspuns veselă "Da".
Aceea a fost prima lor întalnire,unde au avut primul lor sarut.
Molly ar fi dorit ca acea zi să nu se mai termine,caci cu timpul...baitul s-a schimbat.
Cu timpul,a devenit din ce în ce mai nesocial,mai rau,mai autoritar.Însă aceste schimbari le-a observat după a treia luna de relaţie.
Toată această fericire s-a sfârşit odata cu ziua precedentă.
Molly a mers ca de obicei cu prietenele ei.Îl iubea şi încă îl iubeşte pe Josh.Însa ce a văzut şi ce a făcut el,a schimbat totul.
Ea a mers la un film cu cele două colege .În timpul filmului,ea a văzut un cuplu în faţa.Nu ştia cine era şi nu o interesa atâta timp cât nu le auzea vocea îndragostitilor.La sfârşitul filmului,aude vocea lui.
Se uită la cuplu,iar baiatul era chiar Josh.El o ţinea de mână pe fată.
Au ieşit din sală,iar afara l-a întrebat ce căuta el cu fata aceea.
A urmat un schimb de replici din ce în ce mai urâte.Josh a înjurat-o ,iar ea la fel.La un momentdat,ea i-a spus ca nu vrea să-l mai vada şi a plecat.
Marea era calmă.Molly s-a uitat la valurile mici şi la Soare.
Se gândea la Josh şi simţea ca nu mai are un rost.Când erau împreună,ea trăia numai pentru el,însă acum...
"S-a terminat",spune ea.
Şi merge încet săre mare.Cu fruntea sus,privind spre valurile care au devenit agitate,spune:
"S-a terminat...Nu mai are rost...Trebuie...Trebuie..."
S-a oprit când apa îi ajungea la genunchi.Cu lacrimi în ochi,a spus:
"Nu trebuia să faci asta!De ce..."
A privit în spate.Nu era nimeni.Nu mai avea rost.Trebuia să ajunga acolo.
"Nu trebuia sa ma înjuri aşa!Nu trebuia să te întâlneşti cu aia!"
Şi a ţipat:
"Nu trebuia!"
Şi-a şters lacrimile şi a înaintat în apă repetand:
"Nu trebuia...Nu trebuia să faci asta...Nu trebuia să faci asta..."
Când apa era pana la mijlocul ei,cineva a strigat-0.S-a uitat în spate,iar din departare venea Josh.
"Îmi pare rau!Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat ieri!"spunea el.
"Serios?"a spus ea încet.
El a venit în apă până la ea şi a spus luând-o de mână:
"Îmi pare rău pentru ce am spus ieri!Mi-am dat seama ca nu pot trăi nici un minut ştiind ca te-am facut nefericită.Nu pot trai nici o zi fără să te vad pe tine.Mă ierţi?"
Molly a rămas fără cuvinte.I-a spus că l-a iertat şi s-au sărutat.
Au ieşit din apă uzi şi împăcaţi şi au mers pe nisip.

P.S.Sper că v-a plăcut povestea aceasta.Molly a decis în acel moment să se sinucidă prin înec,dar Josh a venit la timp să o salveze.

Mesaj de la far

Asculta marea,simte-o iar...
Si nu privi spre mine!
Sunt doar omul de la far
Ce se uita la tine.

Gandeste-te la acel pescarus...
Nu te gandi la mine!
Sunt doar omul cel de sus
Ce iti vrea doar bine.

Striga la acel delfin...
Si nu striga la mine!
Caci strigatul meu cel divin
Nu-l auzi prea bine.

Uita-te putin in sus...
Nu la apan-bolburata.
As vrea sa te fi supus,
Dorintei mele,macar odata.

O noua poezie!:D
By me!