Omul si comoara
Era odata un om care vroia sa ajunga la o destinatie. Vroia sa ajunga la o fantana care i-ar fi dat cel mai de pret lucru pe lume, o comoara. Aflase de prin sat ca o comoara la care nu a ajuns nimeni se afla in apropiere. S-a dus la batranul satului si acesta i-a spus sa mearga unde il duce inima.Omul nostru si-a luat desaga cu mancare si provizii si a pornit la drum. A mers unde a apucat sa mearga alegand drumurile care ii veneau in minte. In drumul sau a dat de oameni buni care l-au lasat sa doarma intr-un pat cald. A fost ajutat si a multumit tuturor celor care il ajutau. Dupa cateva zile de cautari hotii au sarit pe el, i-au luat mancarea, apa si haina groasa pe care o avea la el. Ramas in haine de vara a inaintat. Gandindu-se ca nu poate fi mai rau, a inceput ploaia. Nervos, a mers prin ploaie si a cautat adapost. Singurul lucru care i-a ramas a fost un cutit cu care si-a facut un adapost. Dupa cateva zile in care a supravietuit cum a stiut, obosit de singuratate si salbaticie, a ajuns la o casuta veche, dar solida, iar intruntrul careia se vedea lumina. In jur erau multe animale si Omul nostru s-a gandit ca cine locuia acolo in acel nimic nu avea cum sa faca toate acele lucruri de unul singur.A batut la usa si un batran de 100 de ani i-a deschis. A zambit vizitatorului si l-a primit in casa.In timp ce Omul nostru manca branza din laptele produs de animalele batranului, paine tot facuta de el si mamaliga buna.- Cum de supravietuiesti in locul asta? Batranul s-a asezat pe un scaun, cu toiagul in mana si zambind, a spus:-Muncind. Toata ziua muncesc de cand ma stiu.-Si de unde ai avut toate aceste lucruri?-Le-am primit.-Ai auzit de comoara ce e ascunsa in aceste meleaguri?-Da, am si gasit-o.Omul a facut ochii mari de uimire si dezamagit, a spus:-Pai, eu vroiam sa o gasesc dar se pare ca mi-ai luat-o inainte batrane.-Inca e acolo. Eu am luat doar o parte mica din ea. -Daca asta a doar o parte, ma gandesc ca restul comorii e mult mai mult. -Ai dreptate. -Dar umblu de zile intregi in cautarea ei si nu o gasesc. Nu am indicii clare despre unde este, cum arata, ce este...-Daca vrei sa o gasesti continua sa o cauti pentru ca doar asa vei gasi comoara. -Imi vei arata dumneata unde se afla?-Nu pot...-Macar poti sa imi dai niste provizii?-Desigur.In noaptea aceea, Omul s-a gandit cum sa ajunga la comoara. Cand s-a trezit, s-a pregatit de drum si a mers mai departe in cautarea comorii. Alte trei zile a cautat fara sa gaseasca nimic. Dand peste un om, din intamplare, a intrebat despre fantana. Acesta i-a spus unde se afla fantana respectiva si Omul s-a bucurat atat de tare ca a coninuat drumul zambind continuu. La sfarsitul zilei, a gasit un loc retras si a pregatit un foc. Obosit si dezamagit, a renuntat sa mai caute fantana. S-a gandit la cuvintele batranului "Mergi unde te duce inima." . Si-a ascultat inima si nu a simtit nimic. A oftat si a auzit o melodie. O fata cu o voce minunata canta in zona. S-a ridicat si a mers catre sursa melodiei. Trecand de niste tufe a ajuns intr-o poienita in mijlocul careia se afla o frumoasa fata ce lua apa dintr-o fantana. Aceasta s-a uitat la el, uimita si zambind, i-a spus:-Ce faci?-Cautam o comoara.A inaintat spre fantana si dandu-si seama ca a ajuns la destinatie, a devenit dezamagit. Fata s-a uitat la el mirata si l-a intrebat:-S-a intamplat ceva?Omul s-a uitat la ea si pentru o clipa, si-a dat seama ca gasise comoara pe care o cauta: dragostea. A simtit ca pentru el incepe un nou capitol al vietii. A facut cunostiinta cu fata si s-a dus in satul ei unde a locuit o vreme. Peste cativa ani, a devenit nevasta lui. A devenit mai bogat decat era cand plecase la drum, sufletul imbogatit si multe terenuri pe care le dobandise muncind. Intr-o zi, pe cand statea pe veranda casei sale, si-a amintit de batranul de 100 de ani. A decis sa mearga la el sa ii multumeasca pentru ajutor. A luat cel mai bun cal si a ajuns destul de repede la casa care devenise prapadita. Animale nu mai erau multe. A legat calul de gard si a intrat in casa. Inauntru era liniste totala. Intr-o camera, in pat era batranul. Cand l-a auzit pe Om intrand, l-a salutat.-Ai gasit comoara?l-a intrebat,-Da.i-a spus Omul. Comoara era dragostea nu?-Nu doar asta...Asa-i ca ai fost dezamagit cand ti-ai dat seama ca nu e vorba de nici un ban si de nimic care te-ar fi putut face bogat din punct de vedere material?-Da... sincer, ma asteptam la genul acela de comori ingropate. Dar am gasit ceva mult mai bun.-Eu in curand o sa mor, dar vreau sa iti spun ceva important. Multi oameni au mers in cautarea acestei comori si nu multi au reusit sa se intoarca la mine fericiti. Multi s-au lasat la scurt timp dupa ce au plecat. Dar tu ai avut vointa sa continui sa mergi. Ceea ce conteaza atunci cand cauti ceva, este drumul parcurs. Asa am fost si eu, ca tine. Un tanar in cautarea unei comori. La fel ca si tine, am invatat multe pe drum si de aceea am reusit foarte repede sa castig ce ai gasit cand ai venit prima data. Reflecteaza la ce am spus...Dupa aceea batranul a inchis ochii. Omul nostru a continuat drumul si a plecat in satul din care plecase. Acolo si-a gasit parintii , familia si le-a promis ca le va face cunostiinta cu sotia lui. A ajuns eroul satului, copii s-au strans in jurul lui si le povestea mereu toate peripetiile prin care a trecut. In casuta veche si singuratica, batranul a murit de batranete. Cand Omul a trecut din nou pe acolo, ca sa mearga dupa sotia lui, batranul murise cu zambetul pe buze.
Ti-ai dorit vreodata ceva si dupa un timp ai vazut ca nu ti se indeplineste. Adevarul cu dorintele, cred eu, este ca devin realitate odata si odata, dar nu cum ne asteptam. Se indeplinesc atunci cand speram mai putin, atunci cand nu ne asteptam deloc.
Uneori nu ne punem dorintele cum trebuie si suferin ca ce ne dorim nu ni se intampla. Cand iti pui o dorinta, si inima contribuie la asta.
Stiu ca atunci cand iti doresti ceva cu toata inima ta, tot universul va lucra ca sa devina real. Suntem toti visatori. Cand un vis devine real, apare alt vis care trebuie indeplinit. Odata, ca sa fiu traditionala, mi-am pus o dorinta la ziua mea, inainte de a sufla in lumanari, dar dorinta nu mi sa indeplinit. Am fost dezamagita, dar acum mi-am dat seama ca nu era timpul sa se indeplineasca si ca atunci cand mi-am pus o dorinta in mintea mea, inima mea a pus alta dorinta care s-a indeplinit. Multe lucruri pe care mi le-am dorit, le-am primit cand nu ma asteptam in circumstante diferite fata de cum imi imaginam. Si unele lucruri pe care le-am vrut, le-am primit ca sa vad ca nu e de fapt ceea ce am nevoie.
Dupa parerea mea, toate dezamagirile prin care trecem prin viata ne fac mai puternici. Inima ta e ranita pentru a fi reparata de alta.
Tu ce parere ai despre dorinte?
Eu cred ca ceea ce iti doresti din inima e ceea ce te face fericit/a.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa si tu un comentariu si spune-ti parerea