ASL(American sign language)

Aţi observat cum anumite seriale pe care le urmărim ne influenţează într-un anume fel? Ba chiar ne informează în anumite domenii. De exemplu, Jurnalele vampirilor nu ştiu dacă dă informaţii ajutătoare, dar arată o anumită viziune despre aceste creaturi mitice, la fel şi celelalte seriale despre vampiri. Sau un serial despre psihologia minciunii(Lie to me) te-ar putea învăţa câteva tehnici de a detecta minciuni, sentimente şi alte lucruri pe care le trădează faţa.

În urmă cu un an şi jumătate am văzut două sezoane întregi din Switched at birth. Este vorba de două fete(Bay şi Daphne) care au fost schimbate la naştere şi de aici s-a ajuns la multă dramă, multe secrete dezvăluite, relaţii distruse etc. Asta se întâmplă în orice serial.  Ceea ce m-a fascinat în serial a fost limbajul. Daphne era surdă, dar învăţase să îşi folosească vocea cu toate că nu îşi auzea propria voce. Era printre puţinele care a reuşit(în serial, desigur), să folosească şi vocea în limbaj, astfel încât să pară un om normal. Ba chiar a învăţat să citească pe buze. Dar, cum spuneam, m-a fascinat cum comunica cu mama ei, cu colegii, cu prietenii. Făcea semnele cu mâna şi cu mimica feţei.

De atunci, am şi învăţat câteva semne şi am devenit interesată în a învăţa acest limbaj. Chiar mai mult decât eram interesată să învăţ cuvinte în japoneză pentru că mă uitam la anime-uri mult. Limbajul semnelor este folosit de cei care nu aud, dar şi de cei care aud dar trebuie să comunice cu aceste persoane.

Învăţând limbi noi, pot învăţa să comunic cu alte persoane care nu cunosc limba mea. Şi în viaţă mereu învăţăm lucruri noi. Este ciudat, cum oamenii sunt învăţaţi să vorbească despre anumite persoane fără să cunoască. Nu vorbesc doar de surdo-muţi, ci de toate persoanele care sunt bârfite şi batjocorite. Am învăţat că orice peroană are calităţi de care nu ai cum să ştii dacă nu accepţi să cunoşti respectiva persoană. Sunt batjocorite şi bârfite mai ales persoanele cu handicap, pentru că nu sunt ca noi. Fetele se bârfesc unele pe altele pentru că se îmbracă cumva anume. Am observat şi că orice ai face, tot vei fi bârfit la un moment dat şi oricâte lucruri bune faci, mereu vei fi vorbit şi judecat.

Despre orice persoană cred că poţi să auzi ceva rău. Nu este bine acest lucru şi eu cred că nu trebuie să judecăm după aparenţe. Înainte de a judeca, mai bine ne uităm la noi, aşa cum a spus Cineva, şi să vedem bârna din ochiul nostru. Nimeni nu este perfect şi fiecare a ajuns într-un anumit punct ca şi consecinţă a unor alegeri şi acţiuni. Revenind la limbajul semnelor. Mi se pare foarte interesant şi ba chiar util în cazul rar în care poţi să cunoşti o astfel de persoană. În rest, nu ştiu cât de util este, dar ştiu că mi-ar plăcea să învăţ.

Serialul a pus în evidenţă faptul că deşi unele persoane au handicap, toţi suntem la fel. Toţi suntem oameni şi fiecare ar probleme. Nu trebuie să ne gândim că X are mai puţine probleme decât noi, pentru că dacă am afla câte probleme are respectiva persoană, vom vedea că e posibil să aibă chiar mai multe probleme decât credem. În viaţă, fiecare ne lovim de ziduri, fiecare trecem prin momente grele. Ceea ce contează e să ne ajutăm unii pe alţii.

Aşa că, i-aţi timp liber şi du-te într-un loc liniştit. Meditează asupra ta şi vezi cine eşti. Apoi gândeşte-te la fiecare persoană pe care ai bârfit-o. Da, nu eşti exclus, fiecare a bârfit, uneori chiar fără să vrei mai bârfeşti. Te gândeşti la fiecare persoană despre care ai spus ceva rău şi încearcă să înţelegi motivul. Apoi mergi la acele persoane şi împrieneteşte-te cu ele. O să fii uimit de personalitatea lor.