Social Icons

twitter facebook Google+ linkedin rss feed email

miercuri, 26 februarie 2014

Tradiţii

Săptămâna aceasta a fost Dragobete. Săptămâna trecută a fost Valentine's day. Aceste sărbători sunt amândouă ale iubirii. Doar că Valentine's a fost împrumutat de la Americani, iar Dragobete este sărbătoarea noastră. Totuşi, aceste sărbători sunt total diferite.Voi lua pe rând ambele legende şi vă voi arăta diferenţele.

Legenda Sfântului Valentin

Sărbătoare preluată de la Americani, Sfântul Valentin este un personaj ce a fost denumit în mai multe feluri în diferite poveşti. Una din ele este chiar aceasta:

Un preot creştin, pe nume Valentin, a trăit în timpul împăratului roman Claudius al II-lea. A fost întemniţat şi a murit ca martir. Diverse legende, apărute în Evul Mediu în Anglia şi Franţa, îl aduc în prim plan pe acest preot şi îi dau titulatura de "sfântul patron al îndrăgostiţilor".
Valentin ar fi ajutat creştinii şi tinerii să se căsătorească pe ascuns, motiv pentru care a fost condamnat la moarte şi spânzurat pe 14 februarie 270. Împăratul Claudiu credea că bărbaţii nu vor să se înroleze în armată din cauza soţiilor, aşa că a interzis căsătoriile. Altă legendă spune că Valentin, aflat în închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului temniţei, care îl vizita. Înainte de a muri, acesta i-a trimis iubitei sale o scrisoare semnată "De la al tău Valentin", expresie folosită şi în ziua de azi.
(sursa: romaniatv.net)

Dragobete

Dragobete este sărbătoarea iubirii la români. Este o sărbătoare veche şi noi românii avem, în general, tradiţii frumoase. Din păcate, nu se mai ţin, poate doar în anumite locuri. Oricum, vă voi prezenta câteva tradiţii româneşti de Dragobete. Am căutat pe internet informaţii, ca să nu dau informaţii eronate bazate doar pe memoria mea, şi am gasit următoarele:

Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității.(sursa: Wikipedia)

Mi se pare interesantă această idee şi frumoasă. Am mai citit despre Dragobete şi am găsit mai multe tradiţii frumoase:

Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste.(sursa: Wikipedia)

Tradiţiile românilor sunt foarte frumoase. Dar totuşi, cine este Dragobete?

Dragobete este fiul Dochiei şi era un bărbat frumos şi iubăreţ. Dragobetele era un zeu care la începutul primăverii oficia nunta în cer a tuturor animalelor. Dragobetele era însă şi un zeu al tinereţii şi al bunei dispoziţii. În aceasta zi erau organizate numeroase petreceri, care constituiau prilejuri potrivite pentru începerea unei căsnicii.(sursa: timp-liber.acasa.ro)

Sunt mândră că sunt româncă şi consider că sărbătoarea iubirii a românilor este una foarte frumoasă. Deşi Valetine's Day este o sărbătoare împrumutată , eu am sărbătorit-o. Ambele sărbători sunt frumoase şi interesante în felul lor. Ambele caractere mitologice au ceva special. Deşi poveştile sunt diferite, amândouă promovează iubirea, pentru că iubirea este cel mai frumos sentiment de pe pâmânt.
Părerea mea, iubeşte! Dacă iubeşti pe cineva, demonstrează acest lucru şi fii fericit! Dacă nu ai pe nimeni, nu e nici o problemă, probabil că încă nu e timpul să fii cu cineva. Trebuie doar să ai răbdare şi te vei îndrăgosti când te aştepţi mai puţin. Noi, oamenii, ne complicăm viaţa, dar lucrurile ar putea fi atât de simple...

Tu ce ai sărbătorit? De ce?

marți, 25 februarie 2014

Citatul săptămânii

Nu este înfrânt, de fapt, decât cel care a renunţat. Toţi ceilalţi sunt victorioşi.
Paulo Coelho

luni, 24 februarie 2014

Desene şi creaţii proprii: Cleopatra

Cleopatra a fost considerată dintotdeauna drept cea mai frumoasă femeie din lume. Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața lumii ar fi fost alta, spunea Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea că femeile cu nasul lung sunt mai atrăgătoare și că poate acest amănunt i-ar fi atras pe Cezar și pe Marc Antoniu[necesită citare]. În realitate, nu se știe cum arăta nasul Cleopatrei. În limba greacă, "Cleopatra" semnifică "gloria tatălui", însă numele se pare că nu a fost bine ales deoarece "preferata tatălui" în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu purta bijuterii. Vorbea șapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educație aleasă.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopatra

miercuri, 19 februarie 2014

Duşmani

Unii oameni ne vor răul. Fiecare are un motiv anume, personal, pentru a-şi dori acest lucru. Ca oameni, când suntem atacaţi, tindem să atacăm înapoi şi ajungem să dorim şi noi răul celor ce ne-au rănit. Ajungem să urâm şi să simţim repulsie faţă de acea persoana. Când vine vorba de persoana respectivă, arătăm dezgust, ură şi mintea creează gânduri negative. Un om care arată aceste semne ajunge să dorească răul duşmanului său şi se coboară la acel nivel.

Gândurile negative nu sunt deloc bune pentru om. Aduc nefericire în viaţa acestuia şi îl face să fie neputincios, să se lase controlat de alţii. Este adevărat că duşmanii te pot face să devii mai ambiţios, mai dornic să devii din ce în ce mai bun, dar dacă ambiţia vine din a fi mai bun ca celălalt, nu este bine deloc. Spun asta pentru că, de exemplu, dacă duşmanul participă la un concurs de karaoke, şi tu vei dori să faci la fel, pentru a-i demonstra că eşti mai bun, fără să te gândeşti dacă acest concurs te va ajuta, dacă este ceea ce îşi place să faci sau dacă te pricepi. Pur şi simplu vrei să domini, să câştigi o luptă inutilă.

Să laşi ura sa te controleze, să facă din tine un om rău, nu este deloc un lucru bun. Când cineva te răneşte intenţionat, răspunsul nu este să începi să îl urăşti. Uneori, persoana aceea ori nu dorea să te rănească, ori dorea acest lucru. Nu contează. Nu ai dreptul să judeci pe cineva. Nu ai dreptul să îţi faci dreptate şi să plăteşti cu aceeaşi monedă pentru că o să faci mai mult rău. Răul duce la mai mult rău şi nimeni nu câştigă. Poate vei ajunge să îl ditrugi pe duşman şi să îl înveţi că eşti mai bun. Dar nu este bine. Ceea ce ai făcut a fost să umileşti o persoană din pur egoism. Nu este nimic bun în a distruge un om, pentru că ai ajuns exact ca acel om: rău.

Sună bine asta? Ei bine, pune-te în pielea celui doborât. Te-ai gândit oare cum se simte? Merită să distrugi oameni ca să îţi îndeplineşti un scop egoist? Să ştii că nu. Pentru că atunci, când ai ajuns în această situaţie, ai devenit opusul a ceea ce îţi doreai să fii. Acest lucru va duce la singurătate. Nimeni nu vrea să fie în preajma unei persoane căreia îi place să facă rău altor semeni.

Te întrebi totuşi ce ai putea face atunci când cineva te-a dezamăgit sau te-a rănit? Tot ce poţi să faci atunci când eşti lovit, este să întorci şi celălalt obraz, pentru că altfel, situaţia se va agrava şi vei deveni vinovat. Nu văd un lucru bun în a te bate cu cineva pentru că s-a uitat nu ştiu cum la tine. Nu este nimic bun în a începe să te baţi cu cineva pentru că s-a pus cu tine. Nu ştiu ce cred alţii. Probabil băieţii spun altceva, probabil că pentru ei, o bătaie rezolvă totul, dar eu nu sunt de aceeaşi părere. Nu sunt de acord cu pumnii decât în ringul de box sau în competiţiile adevărate. Nu în bătăile, în care scopul este că unul s-a dat la prietena celuilalt. Acestea sunt probleme care pot fi rezolvate altfel. Poate nu ştii, dar puterea cuvântului e mare, dacă ştii să o foloseşti.

Atunci cânt cineva începe să îţi facă rău de câte ori are ocazia, pur si simplu nu-l băga în seamă. Înseamnă că nu merită atenţia ta. Pur şi simplu iartă pentru că dacă acea persoană a făcut ceva rău, oricum va răspunde pentru tot ce a făcut în viaţă. Pur şi simplu încearcă să îţi vezi de viaţa ta. Dacă o să apară un moment prielnic pentu a face rău acelei persoane, fă un bine. Chiar dacă nu va arăta vreo schimbare comportamentală, nu va uita acest lucru. Şi dacă nu îi dai atenţie atunci când spune ceva urât sau se ia de tine, se va plictisi să mai facă asta. Sunt sigură.

În concluzie, cel mai bine ar fi să întorci şi celălalt obraz şi să îţi ajuţi aproapele. Este soluţia oricărei probleme de genul. Când greşeşti, îţi ceri scuze, când ţi se greşeşte, iartă. Şi înainte de a judeca pe alţii, uită-te la tine. Nici un om nu este perfect.

marți, 18 februarie 2014

Citatul săptămânii


Această viaţă este a ta. Profită de puterea de a alege ce vrei să faci, şi fă bine acest lucru. Profită de puterea de a iubi ceea ce vrei în viaţă şi iubeşte cinstit. Profită de puterea de a te plimba în pădure şi de a fi parte din natură. Profită de puterea de a- ţi controla propria viaţă. Nimeni altcineva nu poate să facă asta pentru tine. Profită de puterea de a a- ţi face viaţa fericită.

Susan Polis Schutz

luni, 17 februarie 2014

Desene şi creaţii proprii: Jack Sparrow

Pentru că am avut ceva timp liber şi ultimul film a fost cu el, pe el l-am desenat. Seamănă cu Jack Sparrow?

miercuri, 12 februarie 2014

Ziua îndrăgostiţilor

Vineri este o zi specială. Este ziua îndrăgostiţilor. Fiind o săptămână specială aceasta, voi face o postare specială. Pe 14 februarie, în fiecare an cuplurile îşi dau cadouri frumoase. Este ziua în care dragostea plueşte în jur.

După mine, dragostea te face să fii o persoană fericită. Indiferent că acea persoană e lângă tine fizic sau e departe, şti că e acolo şi că te iubeşte. Dragostea este un sentimentul cel mai greu de explicat. Dacă poţi să îi dai o definiţie exactă, înseamnă că nu ai simţit niciodată. Dar poţi să spui cu aproximare ce este.

Eu consider că dragostea e sentimenul acela care apare faţă de o persoană de sex opus pe care nu tu o alegi, ci inima. Uneori, inima a ales deja, dar încearcă să te îndrume către acea persoană. Şi totuşi, nu îţi dai seama că începi să te îndrăgosteşti decât atunci când ceva întrerupe ritmul. Un eveniment poate să te trezească la realitate şi să te facă să te gândeşti Îl/O plac. Şi atunci îţi dai seama că ceva e diferit. Simţi că nu vrei să pierzi acea persoană şi vrei să îl/o săruţi. Îţi dai seama înăuntrul tău că e ceva mai mult. Dar deşi la început negi acest adevăr, într-un final îl accepţi.

Dragostea este cea care dă mai mult sens vieţii, care te schimbă într-o persoană mai bună, care îţi aduce fericirea, cea care te face ca în preajma persoanei respective să  zâmbeşti tot timpul, cea care te face să simţi acei fluturaşi... Este ceva unic, ceva care te face să lupţi pentru cineva. Devii un luptător şi eşti în stare să te iei de oricine încearcă să facă rău persoanei pe care o iubeşti. Chiar şi cei slabi, se simt mai puternici. E adevărat, poate îţi mai ia minţile, dar la început. Când timpul trece şi te obişnuieşti cu acea persoană, gândeşti lucid.  Dragostea e cea care te face să renunţi la orgoliu.

Dragostea este cel mai frumos lucru pe care l-a dat Dumnezeu.

Tu ce crezi că este dragostea? Lasă răspunsul tău în comentarii.

Valentine's day fericit, tuturor!

marți, 11 februarie 2014

Citatul săptămânii

Tinereţea nu este o etapă a vieţii, ci este o stare de spirit. Tinereţea nu ţine de obraji îmbujoraţi, buze roșii și genunchi supli. Ea este o chestiune de voinţă, un atribut al imaginaţiei, o vigoare a emoţiilor.
Konosuke Matsushita

vineri, 7 februarie 2014

Omul si comoara(Repost)

Omul si comoara
Era odata un om care vroia sa ajunga la o destinatie. Vroia sa ajunga la o fantana care i-ar fi dat cel mai de pret lucru pe lume, o comoara. Aflase de prin sat ca o comoara la care nu a ajuns nimeni se afla in apropiere. S-a dus la batranul satului si acesta i-a spus sa mearga unde il duce inima.Omul nostru si-a luat desaga cu mancare si provizii si a pornit la drum. A mers unde a apucat sa mearga alegand drumurile care ii veneau in minte. In drumul sau a dat de oameni buni care l-au lasat sa doarma intr-un pat cald. A fost ajutat si a multumit tuturor celor care il ajutau. Dupa cateva zile de cautari hotii au sarit pe el, i-au luat mancarea, apa si haina groasa pe care o avea la el. Ramas in haine de vara a inaintat. Gandindu-se ca nu poate fi mai rau, a inceput ploaia. Nervos, a mers prin ploaie si a cautat adapost. Singurul lucru care i-a ramas a fost un cutit cu care si-a facut un adapost. Dupa cateva zile in care a supravietuit cum a stiut, obosit de singuratate si salbaticie, a ajuns la o casuta veche, dar solida, iar intruntrul careia se vedea lumina. In jur erau multe animale si Omul nostru s-a gandit ca cine locuia acolo in acel nimic nu avea cum sa faca toate acele lucruri de unul singur.A batut la usa si un batran de 100 de ani i-a deschis. A zambit vizitatorului si l-a primit in casa.In timp ce Omul nostru manca branza din laptele produs de animalele batranului, paine tot facuta de el si mamaliga buna.- Cum de supravietuiesti in locul asta? Batranul s-a asezat pe un scaun, cu toiagul in mana si zambind, a spus:-Muncind. Toata ziua muncesc de cand ma stiu.-Si de unde ai avut toate aceste lucruri?-Le-am primit.-Ai auzit de comoara ce e ascunsa in aceste meleaguri?-Da, am si gasit-o.Omul a facut ochii mari de uimire si dezamagit, a spus:-Pai, eu vroiam sa o gasesc dar se pare ca mi-ai luat-o inainte batrane.-Inca e acolo. Eu am luat doar o parte mica din ea. -Daca asta a doar o parte, ma gandesc ca restul comorii e mult mai mult. -Ai dreptate. -Dar umblu de zile intregi in cautarea ei si nu o gasesc. Nu am indicii clare despre unde este, cum arata, ce este...-Daca vrei sa o gasesti continua sa o cauti pentru ca doar asa vei gasi comoara. -Imi vei arata dumneata unde se afla?-Nu pot...-Macar poti sa imi dai niste provizii?-Desigur.In noaptea aceea, Omul s-a gandit cum sa ajunga la comoara. Cand s-a trezit, s-a pregatit de drum si a mers mai departe in cautarea comorii. Alte trei zile a cautat fara sa gaseasca nimic. Dand peste un om, din intamplare, a intrebat despre fantana. Acesta i-a spus unde se afla fantana respectiva si Omul s-a bucurat atat de tare ca a coninuat drumul zambind continuu. La sfarsitul zilei, a gasit un loc retras si a pregatit un foc. Obosit si dezamagit, a renuntat sa mai caute fantana. S-a gandit la cuvintele batranului "Mergi unde te duce inima." . Si-a ascultat inima si nu a simtit nimic. A oftat si a auzit o melodie. O fata cu o voce minunata canta in zona. S-a ridicat si a mers catre sursa melodiei. Trecand de niste tufe a ajuns intr-o poienita in mijlocul careia se afla o frumoasa fata ce lua apa dintr-o fantana. Aceasta s-a uitat la el, uimita si zambind, i-a spus:-Ce faci?-Cautam o comoara.A inaintat spre fantana si dandu-si seama ca a ajuns la destinatie, a devenit dezamagit. Fata s-a uitat la el mirata si l-a intrebat:-S-a intamplat ceva?Omul s-a uitat la ea si pentru o clipa, si-a dat seama ca gasise comoara pe care o cauta: dragostea. A simtit ca pentru el incepe un nou capitol al vietii. A facut cunostiinta cu fata si s-a dus in satul ei unde a locuit o vreme. Peste cativa ani, a devenit nevasta lui. A devenit mai bogat decat era cand plecase la drum, sufletul imbogatit si multe terenuri pe care le dobandise muncind. Intr-o zi, pe cand statea pe veranda casei sale, si-a amintit de batranul de 100 de ani. A decis sa mearga la el sa ii multumeasca pentru ajutor. A luat cel mai bun cal si a ajuns destul de repede la casa care devenise prapadita. Animale nu mai erau multe. A legat calul de gard si a intrat in casa. Inauntru era liniste totala. Intr-o camera, in pat era batranul. Cand l-a auzit pe Om intrand, l-a salutat.-Ai gasit comoara?l-a intrebat,-Da.i-a spus Omul. Comoara era dragostea nu?-Nu doar asta...Asa-i ca ai fost dezamagit cand ti-ai dat seama ca nu e vorba de nici un ban si de nimic care te-ar fi putut face bogat din punct de vedere material?-Da... sincer, ma asteptam la genul acela de comori ingropate. Dar am gasit ceva mult mai bun.-Eu in curand o sa mor, dar vreau sa iti spun ceva important. Multi oameni au mers in cautarea acestei comori si nu multi au reusit sa se intoarca la mine fericiti. Multi s-au lasat la scurt timp dupa ce au plecat. Dar tu ai avut vointa sa continui sa mergi. Ceea ce conteaza atunci cand cauti ceva, este drumul parcurs. Asa am fost si eu, ca tine. Un tanar in cautarea unei comori. La fel ca si tine, am invatat multe pe drum si de aceea am reusit foarte repede sa castig ce ai gasit cand ai venit prima data. Reflecteaza la ce am spus...Dupa aceea batranul a inchis ochii. Omul nostru a continuat drumul si a plecat in satul din care plecase. Acolo si-a gasit parintii , familia si le-a promis ca le va face cunostiinta cu sotia lui. A ajuns eroul satului, copii s-au strans in jurul lui si le povestea mereu toate peripetiile prin care a trecut. In casuta veche si singuratica, batranul a murit de batranete. Cand Omul a trecut din nou pe acolo, ca sa mearga dupa sotia lui, batranul murise cu zambetul pe buze. 


Ti-ai dorit vreodata ceva si dupa un timp ai vazut ca nu ti se indeplineste. Adevarul cu dorintele, cred eu, este ca devin realitate odata si odata, dar nu cum ne asteptam. Se indeplinesc atunci cand speram mai putin, atunci cand nu ne asteptam deloc.
Uneori nu ne punem dorintele cum trebuie si suferin ca ce ne dorim nu ni se intampla. Cand iti pui o dorinta, si inima contribuie la asta.
Stiu ca atunci cand iti doresti ceva cu toata inima ta, tot universul va lucra ca sa devina real. Suntem toti visatori. Cand un vis devine real, apare alt vis care trebuie indeplinit. Odata, ca sa fiu traditionala, mi-am pus o dorinta la ziua mea, inainte de a sufla in lumanari, dar dorinta nu mi sa indeplinit. Am fost dezamagita, dar acum mi-am dat seama ca nu era timpul sa se indeplineasca si ca atunci cand mi-am pus o dorinta in mintea mea, inima mea a pus alta dorinta care s-a indeplinit. Multe lucruri pe care mi le-am dorit, le-am primit cand nu ma asteptam in circumstante diferite fata de cum imi imaginam. Si unele lucruri pe care le-am vrut, le-am primit ca sa vad ca nu e de fapt ceea ce am nevoie.
Dupa parerea mea, toate dezamagirile prin care trecem prin viata ne fac mai puternici. Inima ta e ranita pentru a fi reparata de alta.
Tu ce parere ai despre dorinte?
Eu cred ca ceea ce iti doresti din inima e ceea ce te face fericit/a.

miercuri, 5 februarie 2014

Timiditate

Mereu m-am întrebat cine sunt, în trecut. Niciodata nu am reuşit să ştiu cine sunt cu adevărat dar am încercat mereu să aflu. Acum pot să spun că ştiu aproape totul. Când eram mai mică eram foarte timidă şi acest lucru mi-a afectat viaţa. Mereu am excelat în tot ce am făcut, chiar dacă am şi eşuat, mi-am dat seama că la ce am eşuat nu era ce vroiam eu sau nu este timpul ca să fac acel lucru. Am reuşit în tot ce a trebuit să reuşesc şi am eşuat ca să devin mai puternică.

Pentru că eram timidă, nu pute-am să îmi spun părerea, eram retrasă şi m-am concentrat mereu pe ce îmi place: creaţia şi matematica. Am fost o elevă silitoare şi sunt şi acum şi asta pentru că oricât de mult aş vrea să renunţ la ceva, ceva înăuntrul meu nu mă lasă. E ambiţia. Fiind timidă, nu reuşeam să vorbesc cu majoritatea persoanelor fără să mă uit mult în pământ, fără să mă ruşinez. Când profesoara întreba ceva, mi-era ruşine să răspund chiar dacă ştiam răspunsul. Mi-am dorit să nu mai fiu aşa. Îmi afecta viaţa, mă lăsam controlată de ce alţii uneori şi asta pentru că se foloseau de timiditatea mea. Mi-am dorit să nu mai fiu aşa, să fiu mai puternică şi să scap de timiditate. Unii mi-au spus că asta este drăguţ la o fată, dar tot nu era bine pentru mine la cât de timidă eram. Până acum un an nu reuşeam să scap de acest defect.

Devenind din ce în ce mai concentrata pe viaţa mea, uitând că vreau să schimb asta, m-am acceptat şi nu m-am mai gândit la asta. Am trăit încercând să fac ce ştiu mai bine: am scris poveşti. În timp, m-am obişnuit cu viaţa de liceu, am învăţat lucruri despre viaţă, despre oameni şi încercând să cunosc alţi oameni, am reuşit să mă cunosc pe mine.

Fără să îmi dau seama, m-am obişnuit cu toată viaţa mea, am reuşit să mă accept aşa cum sunt(cu ajutorul iubitului meu), am ajuns să am viaţa pe care o visam. Dacă acum 3 ani şi jumătate eram timidă şi retrasă, acum când plec de la şcoală, merg alături de colegele mele care îmi sunt şi prietene, râd cu ele şi mă bucur de viaţă aşa cum nu am reuşit niciodată. Am viaţa pe care mi-o doresc şi asta mă face să fiu fericită. Mi-am dat seama că nu sunt aşa slabă cum credeam, că sunt ambiţioasă şi că pot reuşi tot ce îmi propun. Simt că pot lupta, simt că voi reuşi.

Am scăpat de timiditate, am învăţat că trebuie să fiu eu însumi, să mă accept cu tot cu defecte şi asta datorită familiei, prietenilor şi iubitului, persoane cărora le mulţumesc pentru că m-au învăţat aşa de multe şi pentru că ţin la mine. Aveam complexe de care am scăpat. Încă mai am de învăţat despre viaţa asta şi chiar dacă aş vrea să le ştiu pe toate acum, trebuie să aştept să învăţ fiecare lecţie la timpul ei.
Aşa cum a spus un prieten, suntem în continuă schimbare şi fizic dar şi psihic.

marți, 4 februarie 2014

Citatul săptămânii

Viața nu are limite, cu excepția celor pe care ți le impui singur.
Les Brown
 
 
Blogger Templates