Actriţă principală din serialul Dr.House.
Sper că vă place!
luni, 14 iulie 2014
Desene şi creaţii proprii: Jennifer Morrison
Actriţă principală din serialul Dr.House.
Sper că vă place!
miercuri, 9 iulie 2014
Centrul vieţii
V-aţi gândit vreodată unde este centrul vieţii? Pe mine m-a pus pe gânduri. Citeam o carte a lui Coelho şi vorbea despre zona buricului ca şi centru al vieţii. Mi se pare interesantă această teorie şi foarte adevărată.
În această zonă se formeză embrionul(sau copilul) în uterul femeii. În această zonă se naşte o viaţă, ceea ce este o minune. Este fascinant şi uimitor cât de perfect suntem creaţi noi, oamenii, şi cum putem da naştere unei vieţi. Este fascinant cum în 9 luni, un copil creşte în burta femeii şi se dezvoltă după care face cunoştiinţă cu lumea şi continuă să crească. Pentru un părinte, copilul este o minune, cel mai frumos cadou de la viaţă, de la El. Dă mai mult sens vieţii. Vorbeam de zona buricului şi ceea ce leagă fizic o mamă de copilul ei este cordonul ombilical care odată luat, rămâne acea legătură copil-mamă care este indistructibilă.
Oricât de mult s-ar plânge majoritatea adolescenţilor rebeli de părinţii lor şi gândirea aceea antică, cu regulile acelea vechi de pe vremea comunismului, orice copil îşi iubeşte părinţii, persoanele care l-au crescut. Şi oricât de mult s-ar ascunde adolescenţii rebeli de părinţi, ei nu ştiu că un părinte îşi cunoaşte copilul cel mai bine şi ştie ce face şi ce este în sufletul său doar privindu-l sau doar auzindu-l. Uneori mă mir că mama ştie de ce sunt supărată fără să îi spun nimic.
Iubeşte-ţi părinţii, spune că îi iubeşti, mulţumeşte părinţilor că au avut grijă de tine, bucură-te de familie pentru că este cea mai importantă de pe lumea asta. Ai văzut măcar puţin câtă grijă necesită un copil de la naştere până devine adult? Ei bine, este nevoie de răbdare şi este foarte greu. Un copil poate să schimbe viaţa unui om şi de aceea consider mamele eroine. Pentru mine mama este o eroină pentru că poate să facă atât de multe şi ar face orice să mă vadă fericită pe mine, dar şi pe fratele meu. Mulţumesc, Mama! La fel e şi tata, un erou, pentru că are grijă de noi. Vă mulţumesc!
În această zonă se formeză embrionul(sau copilul) în uterul femeii. În această zonă se naşte o viaţă, ceea ce este o minune. Este fascinant şi uimitor cât de perfect suntem creaţi noi, oamenii, şi cum putem da naştere unei vieţi. Este fascinant cum în 9 luni, un copil creşte în burta femeii şi se dezvoltă după care face cunoştiinţă cu lumea şi continuă să crească. Pentru un părinte, copilul este o minune, cel mai frumos cadou de la viaţă, de la El. Dă mai mult sens vieţii. Vorbeam de zona buricului şi ceea ce leagă fizic o mamă de copilul ei este cordonul ombilical care odată luat, rămâne acea legătură copil-mamă care este indistructibilă.
Sursa: Google Images
Oricât de mult s-ar plânge majoritatea adolescenţilor rebeli de părinţii lor şi gândirea aceea antică, cu regulile acelea vechi de pe vremea comunismului, orice copil îşi iubeşte părinţii, persoanele care l-au crescut. Şi oricât de mult s-ar ascunde adolescenţii rebeli de părinţi, ei nu ştiu că un părinte îşi cunoaşte copilul cel mai bine şi ştie ce face şi ce este în sufletul său doar privindu-l sau doar auzindu-l. Uneori mă mir că mama ştie de ce sunt supărată fără să îi spun nimic.
Iubeşte-ţi părinţii, spune că îi iubeşti, mulţumeşte părinţilor că au avut grijă de tine, bucură-te de familie pentru că este cea mai importantă de pe lumea asta. Ai văzut măcar puţin câtă grijă necesită un copil de la naştere până devine adult? Ei bine, este nevoie de răbdare şi este foarte greu. Un copil poate să schimbe viaţa unui om şi de aceea consider mamele eroine. Pentru mine mama este o eroină pentru că poate să facă atât de multe şi ar face orice să mă vadă fericită pe mine, dar şi pe fratele meu. Mulţumesc, Mama! La fel e şi tata, un erou, pentru că are grijă de noi. Vă mulţumesc!
marți, 8 iulie 2014
luni, 7 iulie 2014
Desene şi creaţii proprii: Hugh Laurie
sâmbătă, 5 iulie 2014
Like pentru vizionare ??
Bună,
Ştiu că este o postare neprogramată, dar este ceva pe Facebook ce m-a cam deranjat şi am o rugăminte la voi. Faptul că s-a produs odată, nu a fost deranjant, dar faptul că se repetă, nu mi s-a părut ok.
În primul rând, voi vorbi despre postările acelea în care cică s-au afişat rezultatele la Bacalaureat. Nu cred aşa ceva, mai ales că ministerul nu îşi schimbă decizia aşa brusc şi se decide DINTR-O DATĂ să pună pe net rezultatele, înainte de a apărea fişele la şcoli. Nu credeţi postările de genul. Rezultatele se vor afişa abia luni până în ora 12 şi dacă totuşi un site deja le-a afişat, deşi e imposibil acest lucru, atunci, mă scuzaţi. Ceea ce am observat eu este faptul că mai nou, ca să citeşti un articol, trebuie să dai like. Şi unii oameni dau. Cunosc un singur site care cere like pentru vizionare şi are articole bune. În rest, dai like şi este un articol ridicol sau nu dă nici o informaţie interesantă. Puţine site-uri chiar au articole adevărate. Mai corect mi se pare să dai like DACĂ îţi place un articol, nu pentru a-l viziona.
Acesta este unul din articolele despre care vorbeam mai sus, cu Bacalaureatul:
Ştiu că este o postare neprogramată, dar este ceva pe Facebook ce m-a cam deranjat şi am o rugăminte la voi. Faptul că s-a produs odată, nu a fost deranjant, dar faptul că se repetă, nu mi s-a părut ok.
În primul rând, voi vorbi despre postările acelea în care cică s-au afişat rezultatele la Bacalaureat. Nu cred aşa ceva, mai ales că ministerul nu îşi schimbă decizia aşa brusc şi se decide DINTR-O DATĂ să pună pe net rezultatele, înainte de a apărea fişele la şcoli. Nu credeţi postările de genul. Rezultatele se vor afişa abia luni până în ora 12 şi dacă totuşi un site deja le-a afişat, deşi e imposibil acest lucru, atunci, mă scuzaţi. Ceea ce am observat eu este faptul că mai nou, ca să citeşti un articol, trebuie să dai like. Şi unii oameni dau. Cunosc un singur site care cere like pentru vizionare şi are articole bune. În rest, dai like şi este un articol ridicol sau nu dă nici o informaţie interesantă. Puţine site-uri chiar au articole adevărate. Mai corect mi se pare să dai like DACĂ îţi place un articol, nu pentru a-l viziona.
Acesta este unul din articolele despre care vorbeam mai sus, cu Bacalaureatul:
Şi mai este ceva pe Facebook care circulă. Sunt postările acelea cu titluri de genul [+18] şi ca poză a clipului este o imagine cu un cuib de viespi pe piele umană, cred, sau ceva de genul. Sunt scârboase şi sincer, nu ştiu de ce ai fi curios să te uiţi la aşa ceva. Numai imaginea aceea e scârboasă. Cel mai probabil e Fake şi dacă nu, asta e. Faza e că nu mi se pare normal să te intereseze aşa ceva. Dacă te interesează, măcar setează la like sau la share Doar eu. De câte ori dau în jos la Feeds pe Facebook şi apare, mi se întoarce stomacul pe dos. Vă rog, nu mai daţi share la clipuri scârboase care au ca titlu ceva de genul Nimeni nu poate privi acest clip mai mult de 5 secunde. Ştiu asta. Pentru cei care le consideraţi scârboase, mă scuzaţi că v-am adus în minte această imagine. Pentru ceilalţi, treaba voastră.
Dar, cum spuneam, sunt unele site-uri care au articole bune. Facebook-ul are şi părţi bune prin faptul că unii oameni dau share la lucruri foarte interesante. De exemplu, cineva a dat share la un clip despre cum să ai o relaţie frumoasă şi spune cum lucrează creierul femeilor şi cel al bărbaţilor. Spune mai multe lucruri acel bărbat din clip, dar vreau să punctez faptul că pe Facebook se promovează şi articole bune.
Sfatul meu, nu mai daţi share la imagini scârboase sau la ştiri false ce anunţă lucruri imposibile(Cum ar fi afişarea rezultatelor înainte de afişarea oficială). Vă mulţumesc pentru atenţie!
miercuri, 2 iulie 2014
Secretul tristeţii
Sursa: Google Images
Stai plictisit pe canapea, la birou sau oriunde altundeva, dar eşti singur. Te uiţi în jur neştiind de ce să te legi. Totul este perfect, ai o familie fericită, poate mai sunt şi probleme, dar totul e bine, poate ai sau nu pe cineva care, de asemenea te face fericit. Dar toată această fericire, parcă este un vis, parcă este ireală.Ai nevoie de un impuls, de ceva care să îţi facă viaţa interesantă aşa că te gândeşti la problemele tale, le măreşti impactul şi gata. Viaţa ta a devenit dintr-o dată mai interesantă. Suferi şi îţi vine să loveşti ceva din jurul tău, să distrugi. Nu ştii ce să faci. Şi nu ştii de ce dintr-o dată eşti supărat, de ce te afectează lucruri atât de neimportante. Începi să fii o persoană irascibilă, să te enervezi din nimicuri. Dar oare de ce eşti atât de afectat?
Ai impresia că este ceva în neregulă. Începi să găseşti tot mai multe motive ca să fii supărat. Şi ştii că nu este bine, şi nu înţelegi de ce, dar ştii că eşti supărat, nervos. De fapt, tu vrei asta. Tu vrei, în mintea ta, să suferi, ai o dorinţă inexplicabilă să găseşti ceva în neregulă la tot din jurul tău. Vrei să ştii de ce? Pentru că vrei să trăieşti viaţa. Fericirea aceasta constantă nu are atâta valoare dacă nu apare şi tristeţea. Este un vis continuu şi parcă nu e atât de real, deşi este. Aşa că, inconştient, îţi creezi un mediu care să te facă să simţi viaţa. Începi să vezi răul în tot ce e în jurul tău pentru că ai vrut să nu mai fie monotonie. Şi totuşi, aspecte ale fericirii te pot face să simţi viaţa. Vrei totuşi, să ştii că trăieşti şi acum suferi. Furtuna din sufletul tău este din ce în ce mai violentă.
Vezi că până şi peretele îţi râde în faţă. Te doare inima acum, de supărare. Pui mâna la ea să îi poţi simţi bătăile. Trăieşti. În acea linişte furtunoasă îţi auzi propriul puls. Poţi auzi şi simţi bătăile inimii, cum circula sângele prin corp. Şi eşti fericit. Furtuna începe să se domolească. Este nevoie şi de elemente negative, şi de elemente pozitive. Soarele nu poate exista fără lună, perfecţiunea în cuplu nu există, şi fericirea nu poate fi dacă nu sunt şi momente tensionate.
Când simţi că trăieşti? Când poţi simţi şi trăi din plin fericirea şi tristeţea, când poţi simţi cum problemele minore te rod pe dinăuntru, dar şi când eşti lângă persoana iubită şi nu îţi vine să crezi că poţi să fii şi tu iubit de cineva, când cu toate că îţi vezi atâtea defecte, ştii că ai prieteni alături care ar face orice pentru tine, când iubeşti, dar şi când eşti trist, când eşti vesel, dar şi când îţi vine să arunci ceva. Şi cu fiecare dimineaţă în care te trezeşti, ştii că ţi s-a dat o şansă să repari lucrurile, să construieşti, să înveţi lucruri noi şi să te bucuri de acea zi.
marți, 1 iulie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
